PSALMUL 139 – partea a doua

Psalmi 139
(Către mai marele cântăreţilor. Un psalm al lui David.) 

13  Tu mi-ai întocmit rărunchii, 
Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:
14  Te laud că Sunt o făptură aşa de minunată. 

Minunate Sunt lucrările Tale, 
şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

15  Trupul meu nu era ascuns de Tine, 
când am fost făcut într-un loc tainic, 
ţesut în chip ciudat, 
ca în adâncimile pământului.

16  Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; 
şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rânduite, 
mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

17  Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, 
şi cât de mare este numărul lor!


18  Dacă le număr, 
sunt mai multe decât boabele de nisip. 
Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.

[…]

23  Cercetează-mă, Dumnezeule, 
şi cunoaşte-mi inima! 

Încearcă-mă, 
şi cunoaşte-mi gândurile!

24  Vezi dacă sunt pe o cale rea, 
şi du-mă pe calea veşniciei!


Comments

Author

Total Page Visits: 65 - Today Page Visits: 1